I N V I T A Ț I E

Publicate noiembrie 19, 2019 de fratiigolescu
Categorii: Uncategorized

Va invităm să fim împreună pentru a evoca UNIREA BUCOVINEI, hotărâtă la Cernăuți în 1918, noiembrie 28. Mai mult decât rememorarea evenimentelor istorice, avem datoria să ne amintim de jertfa și strădaniile celor care au creat statul național unitar roman, la Cernăuți, la Chișinău ( 27 martie 1918), la Alba Iulia ( 1 decembrie 1918). Cuvântul lui IANCU CAVALER DE FLONDOR, rostit la CONSTITUANTA BUCOVINEI ( 27 OCTOMBRIE 1918) este si rămâne actual:

” …acest moment înălțător s-a născut din suferințe grele și adânca jale și e sfințit cu sânge abundent al eroilor noștri. Vă provoc să vă sculați în picioare ca semn de juruință că nu-i vom uita niciodată și că ne vom arăta întotdeauna demni de sacrificiul lor. Închei cu rugămintea fierbinte: Dee Dumnezeu la momentul acesta mare și acelea care vor urma, să afle în rândurile noastre numai suflete mari.”          

Spectacolul aniversar dedicat ZILEI BUCOVINEI, concert susținut de LORENA OLTEAN și invitații săi are loc joi 28 noiembrie 2019, ora 18:00, în incinta Clubului „Green Hours” din Calea Victoriei nr. 120. Intrarea este liberă.          

Invitatul nostru, istoricul DR. CONSTANTIN CORNEANU va prezenta succint oamenii și condițiile care în 1918 au făcut posibilă UNIREA BUCOVINEI.

SFÂNTA TEOFANA BASARAB – EVOCARE LA PITEȘTI

Publicate noiembrie 6, 2019 de fratiigolescu
Categorii: Uncategorized

Născută la Curtea de Argeş, Teodora a fost fiica lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti şi s-a căsătorit printr-o strategic aranjată alianţă matrimonială cu nepotul ţarului bulgar Mihai Sisman. A locuit împreună cu soţul ei Ioan Alexandru la Loveci, iar după ce bătrânul ţar moare, Ioan Alexandru îi urmează în tronul Bulgariei, cu capitala la Tîrnovo. Teodora Basarab (Teodora a Valahiei),  devine ţarina Bulgariei. În anul 1347 ţarul Alexandru o alungă de la curte pentru a se căsători cu Sara, o evreică cu nuri. Teodora se retrage la mănăstire, primind numele monahal: Teofana. Când fiul ei cel mare, Stratimir devine conducătorul ţaratului de vest, monahia Teofana se stabileşte alături de el, la Vidin (posibil, lângă actuala biserică rupestră Albotina). După ce trece la Domnul, biserica bulgară o canonizează (1371?) pe aceea pe care poporul bulgar încă o iubea ca fiind plină de virtuţi. Racla cu moaştele sale este adăpostită în catedrala din Vidin. După cucerirea oraşului de către turci, racla va fi dusă la Belgrad, unde va rămâne până în 1520, când sultanul Soliman Magnificul dispune mutarea moaştelor sale (împreună cu cele ale Sfintei Paraschiva) la Ţarigrad/Istambul.

Un eveniment consacrat Sfintei Teofana va avea loc și la Pitești, miercuri 13 noiembrie 2019, ora 13.00 în cadrul Bibliotecii județene ”Dinicu Golescu”. Invitați: domnul doctor Mihai Nicolae din partea Institutului Frații Golescu și domnul Mihai Clenciu din partea Asociației culturale Pro Basarabia și Bucovina

I N V I T A Ț I E

Publicate octombrie 19, 2019 de fratiigolescu
Categorii: Uncategorized

Andrei Scrima se naște în decembrie 1925  la Gheorghieni. Studiază la Oraștie și București. Continuă studiile la Universitatea București, fiind apoi asistentul profesorului Anton Dumitriu, care îl introduce la „Rugul aprins”, grupul de reflecție spirituală de la mânăstirea Antim. Predă la Seminarul monahal de la Mânăstirea Neamț. Este tuns în monahism la Mânăstirea Slatina. Părăsește România și studiază în Elveția, la Paris și la Universitatea Benares ( India ). Devine arhimandrit al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Se stabilește în Liban, unde devine starețul mânăstirii ortodoxe Deir El Harf.


Patriarhul ecumenic Athenagoras îl trimite ca reprezentant personal la Vatican ( 1961-1965 ). În această calitate participă la CONCILIUL VATICAN II, convocat de papa Paul al VI-lea. Pregătește, la Ierusalim, întâlnirea istorică dintre patriarhul ecumenic Athenagora și papa Paul al VI-lea , prima după „Marea Schisma” din anul 1054. În același timp predă la Universitatea Dominicană din Essonne ( Franța ) și la Universitatea Franceză din Beirut (Liban). Teolog de mare profunzime și erudiție, publică mai multe studii in limba franceză. Revine în țară, unde se stinge din viață în anul 2000.          

Am prezentat aceste scurte repere pentru a cunoaște, fie și succint, dimensiunea cuprinzătoare a vieții și gândirii teologice a părintelui.          

Evocarea pe care i-o dedicăm joi 24 octombrie 2019, ora 18:00, va fi moderată de dl. RADU GĂINA, realizatorul mai multor fime documentare închinate personalitătți excepționale a părintelui ANDREI SCRIMA.

Ungaria sindromului Trianon

Publicate septembrie 18, 2019 de fratiigolescu
Categorii: Uncategorized

 

Stimate doamne și stimați domni,

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie
1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles, între Puterile
Aliate, printre care și România, învingătoare în Primul Război
Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului
Austro-ungar, stat învins în Primul Război Mondial.
Tratatul de la Trianon are o semnificație aparte pentru
români. În data de 4 iunie 1920, Marile Puteri recunoșteau
Unirea Transilvaniei cu România.
Odată cu semnarea Tratatul de la Trianon, parlamentarii
unguri și-au manifestat intențiile revizioniste, – jurând solemn
să înfăptuiască reînvierea Ungariei Milenare, prin politica
de revizuire a granițelor, prin propagandă revizionistă, prin
rețele de spionaj, prin formațiuni paramilitare, cu caracter
terorist și revanșard -.
„Sindromul Trianon”, rămâne un fenomen incontestabil, la
aproape 100 de ani, de la semnarea acestui tratat, intențiile
revizioniste ale Ungariei n-au încetat.
Vă invităm, joi 26 septembrie 2019, orele 18.00, pe Calea
Victoriei nr. 120, Sala „Podul Mogoșoaiei” la dezbaterea –
Ungaria – „Sindromul Trianon”.
Manifestarea se înscrie în cadrul proiectelor Institutului
Frații Golescu, consacrate sărbătoririi a 100 de ani de la
consfințirea Marii Uniri.

ZIUA LIMBII ROMÂNE – ZI NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Publicate august 27, 2019 de fratiigolescu
Categorii: Uncategorized

de Dr. MIHAI NICOLAE

        Sărbătoarea limbii române împlinește anul acesta trei decenii de la instituire. Pe fondul mișcării de renaștere națională ( regăsire ) , de la sfârsitul anilor ’80, românii basarabeni au simțit nevoia să-și reafirme atașamentul pentru limba materna ca fundament al identității. La Marea adunare națională din Chișinău de la 27 august 1989 participanții cer imperativ declararea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină. Pe data de 31 august 1989, după discuții aprinse, Sovietul Suprem al R.S.S.M. votează solicitările manifestanților.  După ce fusese rebotezată „limba moldovenească”, din 1990 începe să fie sărbatorită „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian de la Chișinău schimbă numele sărbătorii in „Limba noastră” sau și mai simplu „Ziua limbii”, introducând o pauză în recunoașterea limbii oficiale a noului stat apărut pe harta lumii. Limba noastră ? Care este aceea ? Definiția a întărziat să apară… Acest detaliu politic reprezintă  un avertisment că limba maternă – oricare limbă maternă – are nevoie pentru a funcționa de o stare de veghe permanentă.
          La București are loc pe data de 31 august 2006 ,în fața teatrului Național, un „Concert al limbii române”.
       În 2011 senatorul P.N.L Viorel Badea propune Senatului Român legiferarea „Zilei limbii române”. În ședința din 6 decembrie 2011 Senatul aprobă propunerea. Camera Deputaților, decizională va aproba legea pe data de 19 februarie 2013. Legea nr. 53/2013 intră în vigoare , fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 martie 2013. A fost un gest plin de semnificație și un simbol al unității românilor răspândiți în lume, Ziua limbii române fiind sărbătorită în fiecare an pe data de 31 august.

           Atenția legislativă acordată limbii române a fost euroconformă , în acord cu legislația internațională : Adunarea generală O.N.U. declarase în 2008 „Anul internațional al limbilor” iar UNESCO a proclamat în 1999 „Ziua internaționala a limbii materne „, marcată anual la 21 februarie, fiind urmată de o „Zi europeană a limbilor” sărbătorită în fiecare an pe 26 septembrie.
        Ulterior , Parlamentul român stabileste , la initiativa reprezentantului minorității ucrainiene, o „Zi a limbii ucrainiene în România” în fiecare 9 noiembrie. ( Legea nr.213/2018 )        
La 30 de ani de la inițiativa sărbătorii limbii noastre , ca element central în jurul căruia se formează și se consolidează identitatea națională considerăm că este momentul ca România să declare această zi festivă ca zi nationala.   
        Pentru cei peste 28 de milioane de vorbitori de româna din lume , răspândiți din nordul Greciei, la sudul si nordul Dunării, pâna în Carpații Bucovinei, de la gurile Bugului și de la Nistru până la Tisa, adoptarea Zilei limbii române ca cea de-a doua zi națională ar fi de natură să stabilească o relație reconsolidată între toate comunitățile românești sau românofone. Să adăugam numeroasa noastră diaspora din Europa occidentală , românofoni expuși riscului de a abandona comunicarea interpersonală în limba română.
        Modificarea constituției , discutată de ceva vreme ar fi ocazia perfectă pentru consacrarea constituționala a Zilei limbii române ca cea de-a doua zi naționala. Noua zi nu ar prejudicia întru nimic prestigiul si importanta Zilei de 1 decembrie. Atât Republica Elena, cât și Republica Ungară au câte două, respectiv trei zile naționale. Discuția nu este nouă la noi. Amintim că în anul 2006 , cu ocazia Reuniunii anuale a diplomaților români a fost ridicată problema, evidențiindu-se beneficiile unei atari initiative. Dr. Alexandru Ghișa , la acel moment consilier diplomatic în M.A.E. al Romaniei a făcut această propunere având în vedere și imprejurarea că potrivit protocolului diplomatic, zilele naționale sunt sărbătorite pe baza de reciprocitate, bucurându-se de o atentie speciala. În demersurile făcute de dr. Ghișa la nivel parlamentar a rezultat că numai menționarea în Constițutia României a zilei de 31 august ca zi națională , după 1 Decembrie, asigură pentru ambasadele României din străinătate posibilitatea de a organiza recepții oficiale și alte acțiuni culturale și obligatia guvernelor țării de a finanța aceste acțiuni.  

          Pentru comunitățile românești împrăștiate pe mapamond sărbătoarea ar putea fi un stimulent adecvat pentru a conștientiza că păstrarea identității , prin limbă, conștiință și cultură națională reprezintă o obligație ce revine tuturor nativilor limbii. În condițiile contemporane , când limba este supusa unui continuu asediu ( a se vedea „frangleza” sau chiar „romgleza”…) sau, cum este cazul în unele state cu semnificative minorități românești – state care încurajează demersurile de asimilare lingvistică – intervenția țării de origine ( kin state) devine necesară și benefică. În același timp, asistența diplomatică a ministerului de externe este de natură să consolideze coeziunea tuturor fragmentelor poporului român din afara frontierelor statale.
În relația româno-română, Ziua națională a limbii materne ar fi acel factor necesar care să asigure, o dată în plus, legătura dintre comunitățile istorice, diaspora( inclusiv cea de mobilitate ) și patria mamă ( etat parent ).
          Sărbătoarea Limbii Române, ca zi națională ne poate aduce împreună în spirit,sărbătorindu-ne graiul, indiferent de țările în care locuim.


      

         

Expoziția „Chioșcul de ziare”, ediția a VII-a, 29 august 2019, ora 18:00, Calea Victoriei nr. 120, Sala „Podul Mogoșoaiei”

Publicate august 25, 2019 de fratiigolescu
Categorii: Uncategorized

Institutul Cultural Român, împreună cu Institutul „Frații Golescu” pentru românii din străinătate organizează, cu ocazia Zilei Limbii Române, ediția a VII-a a expoziției „Chioșcul de ziare”, dedicate presei de limbă română din jurul granițelor. Până la data de 6 septembrie, vizitatorii pot citi ziare, reviste şi publicaţii culturale în limba română, din regiunile cu populaţie românească din jurul ţării, ce vor face obiectul acestei expoziții. Publicațiile provin din Republica Moldova, Bucovina, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei, Voievodina și Ungaria și sunt din colecția Institutului „Frații Golescu”.

ICR va contribui la această manifestație cu exemplare din numere din perioada 2012-2018 ale publicațiilor din Republica Moldova („Contrafort”, „Noi”, „Sud-Est”, „Destin Românesc”, „Revista Literară”, „Realități Culturale”, „Florile Dalbe”, „Patrimoniul Istoric”, „Philologia”) și Ucraina („Glasul Bucovinei”) ce au fost finanțate de Institutul Cultural Român.

Vernisajul va avea loc la data de 29 august 2019, ora 18:00, Calea Victoriei nr. 120, Sala „Podul Mogoșoaiei și vor lua cuvântul domnul Mihai-Viorel Nicolae, de la Institutul „Frații Golescu” și Vlad-Costin Condrea, de la Institutul Cultural Român.

Intrarea este liberă!

LAUREAȚI ”ARS ADOLESCENTINA”

Publicate august 25, 2019 de fratiigolescu
Categorii: Uncategorized

CONCURSUL „ARS ADOLESCENTINA” , PE CARE ÎL ORGANIZĂM LA CHIȘINĂU ÎMPREUNA CU RADIO MOLDOVA A AJUNS LA CEA DE-A XX-A EDITIE. LONGEVITATEA REMARCABILĂ A CONCURSULUI O DATORĂM ÎNDELUNGATELOR STRĂDANII ALE DOAMNEI ZINA ISBAȘ, DISTINSA JURNALISTĂ ȘI REALIZATOARE DE PROGRAME RADIO. RECUNOSTINȚĂ ÎN NUMELE NOSTRU ȘI A TUTUROR COPIILOR PARTICIPANȚI , DE-A LUNGUL TIMPULUI ,LA EDITIILE „ARS ADOLESCENTINA”.
ÎN PERIOADA 14- 18 AUGUST NE-AM BUCURAT SA ÎI AVEM OASPEȚI PE CEI 30 DE LAUREAȚI AI EDITIEI ANIVERSARE, CARE AU BENEFICIAT DE PREMIUL OFERIT : „O CĂLĂTORIE IN ȚARĂ”.
MULȚUMIRI  MINISTERULUI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, MÂNĂSTIRII CERNICA ȘI ASOCIAȚIEI TIGHINA CARE AU SUSȚINUT NECONDIȚIONAT ORGANIZAREA VIZITEI ÎN ROMÂNIA DIN ACEST AN.