Expoziţie la Chişinău: spaţiul cultural şi etnic românesc- valea Dunării şi Timoc – Bulgaria


Program manifestare:

Deschiderea expoziţiei

Mihai Ursu, director general Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

    Dr. Mihai Nicolae, director Institutul „Fraţii Golescu”, Bucureşti

Invitaţi speciali:

Excelanţa sa Dr. Marius Lazurcă, ambasadorul României în Republica Moldova

Dr. Robert Stănciugel, istoric, Bucureşti

Academician Demir Dragnev, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM

Dr. Valentin Constantinov, Universitatea de Stat Tiraspol

 

Prezentare expoziţie:

Dr. Emil Ţîrcomnicu, Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, Bucureşti

Dr. Dorin Lozovanu, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău

Prezentarea Atlasului Etnografic Român: Sărbători şi obiceiuri – Românii din Bulgaria, volumul 1 Timoc, volumul 2 Valea Dunării, coordonator Emil Ţîrcomnicu

Film documentar „Albotina – centru spiritual al românilor dintre Vidin şi Timoc”

Moment folcloric şi de voie bună: ansamblul etnofolcloric Ştefan Vodă, conducător Tudor Ungureanu.

 

Prezentarea expoziţiei:

În nordul Bulgariei există două comunităţi româneşti, care se diferenţiază etnografic. În regiunea dintre Vidin şi Timoc, pe teritoriul Bulgariei, localizaţi compact în 31 de sate şi un oraş, Bregova, punctul de graniţă cu Serbia, inclusiv în oraşul Vidin (numit de români Dii) trăiesc românii timoceni. Din estimările asociaţiilor româneşti, numărul acestora ar fi fost de 125.000-130.000, iar în întreaga Bulgarie 300.000. Cifrele nu mai sunt actuale întrucât peste 50% din populaţia rurală din regiunea nordică a Bulgariei a emigrat în străinătate sau a plecat către marile oraşe din Bulgaria. De la Lom către Silistra, în regiunile  Montana, Vraţa, Pleven, Loveci, Veliko Târnovo, Ruse şi Silistra, cu preponderenţă în Vraţa, Plevna şi Veliko Târnovo, se află aproape 100 de sate locuite, în proporţii diferite, de la 10 % la 80 %, de populaţie având origine etnică română. La recensământul din anul 1905 au fost recenzaţi 89847 români, iar în anul 1910 – 96502. Conform recensământului din anul 1920 existau 75065 români, iar în anul 1926 – 83746. În recensămintele oficiale actuale din Bulgaria populaţie românească apare divizată în două categorii distincte – vlahi şi români, numărul acestora în 2001 era consemnat la 10566 de „vlasi” şi 1088 de români. Ultimul recensământ, din 2011, diminuiază şi mai mult numărul populaţiei româneşti, înregistrând doar 3598 vlahi şi 866 români, iar ca limbi materne română şi vlahă un număr total de 7269 persoane, ceea ce reprezintă o diminuare de minimum zece ori faţă de numărul real.


În spaţiul timocean există, din punct de vedere etnografic, trei comunităţi, la nivelul cărora se semnalează  mici diferenţieri etno-lingvistice: câmpeni, văleni şi pădureni. Populaţia românească este autohtonă în acest spaţiu, micile deosebiri constând în influenţe diferite în funcţie de ariile de contact sau datorită unor valuri de populaţie românească suprapuse stratului autohton. Astfel, pădurenii se aseamănă cu populaţia românească de dincolo de Timoc, din Serbia, câmpenii cu oltenii din zona Mehedinţi, iar vălenii cu oltenii din judeţul Dolj. Referitor la populaţia românească din Valea Dunării, şi aici există mai multe straturi: populaţia mai veche, stabilită în stânga Dunării, nu se ştie de câtă vreme, dar şi ţărani fugiţi în urma aplicării Regulamentului organic, a asupririi boierilor, sau din alte cauze. Aceşti din urmă sunt cunoscuţi sub numele de ţăreni, adică ţărani veniţi din Ţară.

Dr. Emil Ţîrcomnicu, etnolog, cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, Academia Română, este autor al mai multor lucrări dedicate românităţii sud-dunărene (aromâni, meglenoromâni, români timoceni). Fotografiile realizate în Bulgaria fac parte din proiectul IDEI 868/2008, nr. contract 960/2009 finanţat de UEFISCSU-CNCSIS, prin care încearcă să completeze datele etnografice cu cercetări la românii din jurul graniţelor, extinzând metodologia Atlasului Etnografic Român în acest areal.

 Dr. Dorin Lozovanu, etnolog şi geograf, cercetător la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Moldova, preşedinte al Asociaţiei de Geografie şi Etnologie din Moldova. A străbătut şi cercetat satele româneşti din Istria până în Caucaz, realizând şi teza de doctorat despre situaţia actuală a populaţiei româneşti din Balcani, deseori ascunsă de statistici şi oficialităţi, dar prezentă în realitate şi formând comunităţi importante cu tradiţii bogate. Românitatea nativă arată unitatea noastră ca neam indiferent de dezbinarea artificială dată de frontierele actuale. Autor al mai multor cărţi, articole şi hărţi, în special dedicate spaţiului etnogeografic românesc. Fotografiile prezentate sunt din cadrul numeroaselor cercetări de teren pe parcursul 1998 – 2009.

„Dincolo de Dunăre, în imediata vecinătate, găsim o lume românească în grai, obiceiuri şi credinţe. Indiferent dacă sunt urmaşi ai ţăranilor fugiţi de pe moşiile boierilor, cum este cazul „ţărenilor” din satele din Valea Dunării, sau ai celor fixaţi „de când lumea” acolo, cum este cazul românilor timoceni, li s-a refuzat identitatea în ultimii 100 de ani. N-au avut şcoli, n-au avut biserici, dar bătrânii şi-au păstrat limba în care „s-au pomenit”. Sunt atât de aproape, dar totuşi foarte departe. Lipsiţi de orice sprijin, ei încă mai speră în ajutorul României, şi se bucură dacă românii „din ţară” mai trec şi pe la ei”. 

Institutul Fraţii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicată relaţiilor cu românii din strainatate. Ce facem? Concursul “Ars adolescentina”, in colaborare cu Radio Moldova, Chişinău (11 ediţii); premianţii primesc o “calatorie în ţară”, în România, în ţara noastră şi a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblam şi colindăm” în Slatina, în colaborare cu Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei (11 ediţii). În perioada noiembrie 2009 – august 2010 am prezentat publicului din Bucureşti, comunităţile româneşti din jurul ţării (zece expoziţii de fotografie grupate sub genericul „Românii din vecinătatea imediată”).  Am  dat o mână de ajutor la înalţarea bisericii “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Hagi Curda, Sudul Basarabiei… Şi alte multe şi mărunte.

Partener media: http://www.infoprut.ro

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: